Paștele creștin

Paștele este o sărbătoare religioasă creștină anuală ce comemorează învierea lui Iisus Hristos - conform tradiției creștine - Fiul lui Dumnezeu, care a biruit moartea.

Paștele este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creștin, urmată de Crăciun. Primele 2 zile de Paști sunt recunoscute ca zile libere în majoritatea țărilor de tradiție creștină (inclusiv România), cu excepția notabilă a Statelor Unite, unde este sărbătorită doar duminica Paștelui, nu și lunea Paștelui.

Paștile creștine au loc nu departe în calendar de sărbătoarea Paștelui evreiesc - Pesah, care comemorează Exodul, pentru că se crede că Iisus a înviat în zilele în care se ținea această festivitate.

Data Paștelui
Paștele sunt sărbători a căror dată este variabilă, pentru că nu corespunde unei date fixe din calendarul gregorian (care urmărește mișcarea Soarelui și schimbarea anotimpurilor). De fapt, ele sunt bazate pe calendarul lunar, ca și pe cel utilizat de iudei. După primul sinod de la Niceea din 325, s-a decis ca Paștile să fie sărbătorite duminica de după a 14-a zi din prima lună lunară din primăvară (teoretic, prima duminică după o lună plină, începând cu data echinocțiului de primăvară). În sfârșit, toate Bisericile acceptă metoda de la Alexandria, care plasează echinocțiul din emisfera nordică pe 21 martie (poate apărea două zile mai devreme sau mai târziu), data lunii pline fiind determinată după ciclul metonic. O problemă care a apărut mai târziu este diferența de practică dintre Bisericile apusene și răsăritene. Primele au adoptat calendarul gregorian pentru a calcula data Paștelor, iar ultimele calendarul iulian. Există totuși un număr însemnat de biserici răsăritene ce folosesc calendarul gregorian. A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a datei Paștilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferențelor de dată între bisericile occidentale și orientale; reforma ar fi trebuit să intre în vigoare în 2001, dar a eșuat.

Calculul datei de Paște este cunoscut sub numele de păscălie (lat. computus). În timp au apărut pe lângă metodele tradiționale și unii algoritmi, precum cel realizat de matematicianul Carl Friedrich Gauss.

Nume
Potrivit cercetătorilor Vaticanului cuvântul „Paște” derivă din ebraică „pesah” (פסח), care semnifică trecere. În Vulgata s-a tradus cu expresia „transitus Domini” (trecerea Domnului) devenită în engleza iacobină passover. Cuvântul în aramaică este pas.ha, care stă la originea cuvintelor grecești și latine πάσχα, pascha. O altă interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de „pascha – passione”, de la „passione – suferință” (în greacă: πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).

Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeița Eostre :
* germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
* engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din englza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiței Mame a fertilității, reînvierii și zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeița era numită Eos iar la romani Aurora. Românii, imparțiali, au preluat ambele forme.
Ambele denumiri, germană și engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus- a străluci.

Cu toate acestea, în cea mai mare parte din țările cu populație creștină (sau cel puțin a țărilor din Europa, dar nu numai) numele Paști provine din ebraicul pessah (Paște) :
În limbile următoare denumirea sărbătorii derivă din pesah

* afrikaans Pase, Paasfeest
* albaneză Pashket
* aragoneză Pascua
* azeră din. pasxa
* bască Bazko
* bielorusă пасха (Pascha), Вяликджень (Vialikdzień)
* bretonă Pask
* catalană pasqua (Mallorca pasco)
* cebuană Pasko sa Pagkabanhaw
* cornică Pask
* creolă antilană Paske
* creolă haitiană Kreyòl Pak, popular: Paske
* creolă saramanccană paas, Pasen
* daneză påske
* ebraică פסח (pesaH), פסחא (חג נוצרי) ,פסח כשר ושמח
* esperanto Pasko
* georgiană პასექი (pasekʼi)
* filipineză Pascó ng Pagkabuhay
* franceză Pâques
* friulană Pasche
* frizonă Peaske
* galiciană pascua
* germană sub-rineană Paisken
* greacă Πάσχα (Pasha); Λαμπρή (Lambrì)
* idiș פסח (pesaH); (USA: paskhe)
* ilongo Paskua sang Pagkabanhaw
* indoneziană Bahasa: Paskah, Terjemahan Lama: Pasah
* interlingua pascha
* inuktitut ᒪᑭᕝᕕᐊ (makivvia)
* irlandeză Cáisc, Cáisg
* islandeză páskar
* italiană Pasqua (bolonieză: Pâsqua, calabreză: Pasca, emiliano-romaniolă: pasqva, friulană: Pasche, griko salentino: PPàsca, milaneză: Pàsqua, napoletană: Pàsca, piemonteză: Pasqua, Pasca, reggiană: Pascua, sardă: (campidană: Pasca, Pàsca, alghereză, gallureză, logudoreză, tabarchină: Pasca), venețiană:Pàskua)
* kazahă пасха
* latină pascha (sau Festa Paschalia)
* leoneză Pascua
* malaeză Paskah
* malgașă paska
* manx Caisht
* neerlandeză Pasen, Paasfeest
* norvegiană påske
* papiamentu Pasku
* portugheză Páscoa, Brazilia: páscoa
* reto-romană vezi romanșă
* romanes (Finlanda) pooska
* romanșă Pasca (Forme dialectale: suprasilvană Pastgas, subsilvană Pastgas, supramirană Pasca, puteră: Pasqua, valadră: Pasqua)
* română Paști s.m.pl. (var. Paște s.m.sg.)
* rusă Пасха
* saxonă veche pāska, ôstar(?)
* scoțiană Càisg, Chàisg, Caisc, Pask
* spaniolă castiliană Pascua [de resurectión]
* sūdoviană Paskhā
* suedeză påsk articulat: (påsken)
* swahili Pasaka
* tagalog pasko ng Pagkabuhay
* tamilă pAskuttirunAL
* turcă Paskalya [yortusu]
* ucraineană Пасха, Великднь (Ziua cea Mare)
* valenciană Pasqua
* valonă Påkes
* velșă Pasg, Pasc

În limbile următoare denumirea sărbătorii are altă origine:
* arabă ﻋﺒﺪ ﺍﻟﻘﺒﺎﻣﺔ ('îdul-qîyâma), عيد الفصح
* armeană Զատիկ [Zadik, Zatik] (Înviere)
* bosniacă Uskrs
* bulgară Великден (Ziua cea Mare)
* cehă velikonoce (chiar dacă are formă de plural se traduce "Noaptea cea Mare")
* chineză 复活节 (名 复活节[日]后的) (fùhuójié)
* coreană 부활절 (buhwal-zòl)
* croată Uskrs (Înviere)
* estonă lihavõtted, lihavõtte[d]püha[d] (sărbătoarea grasă, cărnoasă referitor la sfârșitul postului), ülestõusmispüha (sărbătoarea învierii), munadepüha (sărbătoarea ouălelor), kevadpühad (sărbătoarea primăverii)
* finlandeză pääsiäinen (Dialect ingrian: pǟsiä, pǟsiäine) (din verbul päästä cu multiple sensuri: a trece, a scăpa de, a se elibera. Marchează sfârșitul postului) În Evul Mediu se numea Pāsche
* hindi ईस्टर (îsṭar)
* japoneză: sărbătoarea religioasă este numită 復活祭 (fukkatsu-sai), lit. Sărbătoarea Învierii, iar petrecerea de Paști este numită イースター (iisutaa, din engl. Easter)
* khmeră buNürM%kézáEdlRBHeys)URKisþrs´eLIgvij
* laponă saami beassážat
* letonă Lieldienas (Ziua cea Mare)
* lituaniană Velykos
* macedoneană Велигден, воскрес, велигден
* malteză L-Għid (m) [le:yt]
* maori Aranga
* mongolă улаан єндєгний баяр
* persană عيد پاک
* polonă Wielkanoc (Noaptea cea Mare)
* punjabi ਈਸਟਰ
* romanes Patragi, (Finlanda: pooska, Ungaria: patradyi, Germania: patraja)
* sârbă Ускрс, Uskrs (Înviere)
* slovacă Veľká noc (Noaptea cea Mare)
* slovenă Vélika noč (Noaptea cea Mare)
* tailandeză ช่วงอีสเตอร์
* ucraineană Великдень (Ziua cea Mare), пасха
* maghiară húsvét
* urdu مشرقی (mashraqi)
* vietnameză lễ Phục sinh

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu